Pentru ca e sfarsit de Septembrie si, inevitabil, inceput de Octombrie. Pentru ca e sfarsit de Septembrie si nu inceput de Martie, pentru ca e toamna, pentru ca e soare, si e cald si e frig si geamurile stau uneori deschise pana tarziu in noapte. Pentru orice aranjament de 6 litere si cifre ce iti da aripi, pentru toate tramvaiele cu o cifra ce nu mai circula, pentru autobuzele cu trei care circula, dar mai ales pentru taxiuri si guma cu aroma de scortisoara. Pentru numerele cu multe cifre. Pentru rezervari online si printuri in-house, pentru parul ce cade, pentru camasa albstra si pentru cei care urmeaza a se casatori candva.

17 prima zi la ceilalti. Doar vizita. Oarecum casual, ca de,...pulover peste camasa asa se cheama. Restul...nu conteaza, erau oricum verticali de la dungulitele de pe costum. Deja ma gandeam sa intreb daca e casa Patriciu (Guerrilla anyone?). Coffee break, lunch, si restul de activitati pe care nu le-am retinut (atentie selectiva, of course) dar care erau tot in engleza. Asta da interes fata de personal, mai ales fata de cel nebastinas.
Si sa vezi cat de tari suntem! O da! Si frumosi! Uuuu! Si destepti! Ahhhh! Ce mai, crema! Publicul in extaz! 'reati ai draq cu pestii vostri cu tot!
Una peste alta, nu ma mai duc la tampenii d'astea.
Dar incep sa ma gandesc ca de la 1 o sa defilez in costum de protectie, sa nu ma ranesc la contactul cu o personalitate mai puternica. Ca va trebui sa fiu serios, ca nu se mai poate dormi la birou, ca nu ma mai pot stramba la colegu si nici nu ma pot juca cu lupa lu' sefu. Ma gandesc ca la iarna nu o sa mai port 10 bluze, una peste alta, ci doar camasa, sacou si palton. De izmene nu cred ca incape vorba.
Si ma intreb oare cat o sa ma schimb...Voi renunta la geanta mea accesorizata cu insigna Tov. V.I.Lenin in favoarea uneia de piele? E doar una din intrebari, multe inca nematerializate in cuvinte. Vom vedea...in cel mai bun caz. In cel mai rau caz, veti vedea.

Prietene, te stiu de-o viata si inca nu te cunosc. Ma mir mereu cum explodezi precum Little Boy, ca apoi sa te lansezi din nou din acelasi planor instabil. Ma mir mereu cum cauti cele mai luminoase becuri precum fluturii nebuni. Te stiu de-o viata: astazi deloc, maine mai mult. E jobul vietii mele. Din asta traiesc. Un post in care oricat de mult ai acumula se pare ca nu poti sa avansezi insa mereu esti pasibil de concediere.
Mai stii prietene cand ne bateam pe strazi? Eu cu tine, tu cu mine, parte-n parte, trisand menajandu-ne. Mai stii cum petreceam impreuna noptile? - unul numarand clipele altul cautand idei culese de florarese...si mai stii cum se intampla sa cantam pana uitam versurile? Cu siguranta n-ai uitat cum mergeam la concert, unul in fata scenei altul schimband metrouri.
Ai dreptate...in fiecare dimineata schimb ziua. Mut, o patratica spre dreapta, cadranul de plastic. E ca la sah atunci cand vrei sa schimbi pionul in regina. Ma grabesc, de aceea la prima ora, fac mutarea. Ma grabesc prietene, ma grabesc sa-mi dau demisia.