Acces de patriotism?

DJ Shadow - Six Days (dir. Wong Kar Wai)

1970	2002

Fara "Soldier of fortune", fara "Child in time", fara "When a blind man cries". Totusi, cu Deep Purple...

"A fine day to exit" dupa cum am auzit candva, in alta lume. A fine day to exit, cu soare galben si cald de toamna batrana, numai buna sa renunti la Greenwich-ul copilariei si adolescentei. Cu frunze maro si rosii, galbene si verzi, cu praf de primavara cu tristeti, resemnari, conflicte cu sine si cu ce-o fi mai sus de mine. O zi la care ma asteptam dar pe care nu o asteptam.
Aleasa pe spranceana. Give the devil his due...although, this time, its name is God.

Stiu ca erai senina ca atunci cand ma gaseai mancand pe ascuns din camara. Si mai stiu ca ai vrut sa ma scutesti de spectacol. Ca nu ai vrut sa ma vezi decat dintr-o postura decenta. Acum ma vezi? Tu erai in masina, la 5 dimineata, cand m-ai dus la doctor si m-ai facut bine? Cand am adormit mai fericit ca atunci cand eram tanar si iubeam viata prin toti porii? Ai zi, tu erai? Ma vezi?

Ploaie rece de toamna, deasa ca parul meu acum trei ani. Dureri stomacale, tristeti provinciale si Anim'est. La Cinema Europa, 5 lei intrarea. Sala pe jumatate plina. Un sfert straini. Tricouri si pungi inscriptionate, programe. Vazut Mozaic 1. In fruntea plutonului "Inventarul fantoma", "Revolutia crabilor", "Hallucii". Sa razi, sa plangi, sa te sperie gandul. Diferit. Sper sa mai ajung.

P.S. : Kinofest se muta pe 13-14 Octombrie.

Fara mess, fara youtube, fara meta, fara winamp,fara Mozilla, fara radio online, fara filmulete porno, fara pps-uri amuzante, fara strambaturi la Iulian si glume cu Sandu, sau invers. Cu cafea, sandvisuri, fructe si apa free, cu cravata si camasa, cu costum, la standarde Known Prostitutes Make it Global. Cu Windows Media Player, cu Explorer, cu muzica de imprumut, cu privelisti ce iti dau si iti taie aripi.

Cu oameni...ramane de vazut.

Pentru ca e sfarsit de Septembrie si, inevitabil, inceput de Octombrie. Pentru ca e sfarsit de Septembrie si nu inceput de Martie, pentru ca e toamna, pentru ca e soare, si e cald si e frig si geamurile stau uneori deschise pana tarziu in noapte. Pentru orice aranjament de 6 litere si cifre ce iti da aripi, pentru toate tramvaiele cu o cifra ce nu mai circula, pentru autobuzele cu trei care circula, dar mai ales pentru taxiuri si guma cu aroma de scortisoara. Pentru numerele cu multe cifre. Pentru rezervari online si printuri in-house, pentru parul ce cade, pentru camasa albstra si pentru cei care urmeaza a se casatori candva.

17 prima zi la ceilalti. Doar vizita. Oarecum casual, ca de,...pulover peste camasa asa se cheama. Restul...nu conteaza, erau oricum verticali de la dungulitele de pe costum. Deja ma gandeam sa intreb daca e casa Patriciu (Guerrilla anyone?). Coffee break, lunch, si restul de activitati pe care nu le-am retinut (atentie selectiva, of course) dar care erau tot in engleza. Asta da interes fata de personal, mai ales fata de cel nebastinas.
Si sa vezi cat de tari suntem! O da! Si frumosi! Uuuu! Si destepti! Ahhhh! Ce mai, crema! Publicul in extaz! 'reati ai draq cu pestii vostri cu tot!
Una peste alta, nu ma mai duc la tampenii d'astea.
Dar incep sa ma gandesc ca de la 1 o sa defilez in costum de protectie, sa nu ma ranesc la contactul cu o personalitate mai puternica. Ca va trebui sa fiu serios, ca nu se mai poate dormi la birou, ca nu ma mai pot stramba la colegu si nici nu ma pot juca cu lupa lu' sefu. Ma gandesc ca la iarna nu o sa mai port 10 bluze, una peste alta, ci doar camasa, sacou si palton. De izmene nu cred ca incape vorba.
Si ma intreb oare cat o sa ma schimb...Voi renunta la geanta mea accesorizata cu insigna Tov. V.I.Lenin in favoarea uneia de piele? E doar una din intrebari, multe inca nematerializate in cuvinte. Vom vedea...in cel mai bun caz. In cel mai rau caz, veti vedea.

Prietene, te stiu de-o viata si inca nu te cunosc. Ma mir mereu cum explodezi precum Little Boy, ca apoi sa te lansezi din nou din acelasi planor instabil. Ma mir mereu cum cauti cele mai luminoase becuri precum fluturii nebuni. Te stiu de-o viata: astazi deloc, maine mai mult. E jobul vietii mele. Din asta traiesc. Un post in care oricat de mult ai acumula se pare ca nu poti sa avansezi insa mereu esti pasibil de concediere.
Mai stii prietene cand ne bateam pe strazi? Eu cu tine, tu cu mine, parte-n parte, trisand menajandu-ne. Mai stii cum petreceam impreuna noptile? - unul numarand clipele altul cautand idei culese de florarese...si mai stii cum se intampla sa cantam pana uitam versurile? Cu siguranta n-ai uitat cum mergeam la concert, unul in fata scenei altul schimband metrouri.
Ai dreptate...in fiecare dimineata schimb ziua. Mut, o patratica spre dreapta, cadranul de plastic. E ca la sah atunci cand vrei sa schimbi pionul in regina. Ma grabesc, de aceea la prima ora, fac mutarea. Ma grabesc prietene, ma grabesc sa-mi dau demisia.

Tribute to the great lion of Zion, vineri, 10 August in Suburbia, cu El Negro si Jah-army responsabili pentru atmosfera. Interpretare de zile mari si o selectie, din fericire, a celor mai bune piese proprii. Reticent la inceput, caci mai auzisem El Negro cantand piese din repertoriul Bob Marley, uimit mai pe urma, extaziat pe final - parcursul emotional al cantarii din "sufragerie". Hey Bobby Marley sing something good to me...N-am de gand sa fac tabloul unei atmosfere de exceptie insa cu siguranta sper la un nou eveniment de acest gen. Bless!

Se numeste Kinofest si este plodul lui Valentin Partenie. Mai exact, primul festival de film digital din Romania. Desigur, taierea motului va fi in Octombrie, intre 1 si 2, sa poti rumega linistit, pe racoare, mesajul fiecarei pastile animate, si sa te gandesti la viitorul luminos al plodului.Si unde sa faci "urban meditation" mai bine decat intr-o cafenea: NoiArtCafe. Cealalta locatie...cand or hotari nasii. Era timpul, zic, pt o astfel de experienta dedicata. Dupa deschiderea 115, still-urile sunt urmate de motion-uri. Nu exista exclusivitate pentru animatii, festivalul ingloband majoritatea genurilor "experimentale" trase in digital: Animation (3D, 2,5D, 2D), Micromovie, One Minute Film, Fiction. Enumerate fiind calitatile ursite copilului, trec la exemplificarile de cuviinta. Nu exista informatii privind filmele inscrise insa cu siguranta la categoria Animation va participa "Moloch", a lui Marcin Pazera. Un film axat pe zona industriala a sinelui, inspirat din literatura SF rusa si poloneza.
In aceeasi liga evolueaza inca 9 filme de animatie, insa nu se stie care din ele va ajunge la acest festival. Deschid o paranteza si o fac pe misionarul animatiei, prezentand scoala poloneza. Incep cu Tomek Baginski, care are la activ un premiu Bafta si un Siggraph pentru "Sztuka Spadania" (Fallen Art), un al doilea Siggraph si o nominalizare la Oscar pentru "Katedra" (The Cathedral) si multe aplauze pentru "Undo" (versiune nefinisata pe YouTube). Nu omiteti ultimul sau film, "The Cinematograph", dar nici "All Saints". Continui cu "Ark", al lui Grzegorz Jonkajtys, castigator de Siggraph in 2007 si nominalizat la Cannes 2007. De urmarit sunt si "The Great Escape" si "Paths of hate" ale lui Damian Nenow precum si "Mantis". Ma opresc aici, pe tema animatiei revenind in viitor in cadrul acestei etichete.
In ceea ce priveste One Minute Film, acestea sunt filme de maxim 60 secunde. Subiectiva treaba cu durata, insa conceptul e destept. Cateva exemple puteti viziona in cadrul www.filminute.com, unde filmul castigator este o coproductie UK-Romania. Ah , si cu mandrie va anunt ca actorul evolueaza la Maria Filotti.
Inchid paranteza mentionand ca despre Fiction si Micromovie nu stiu prea multe, si oricum in cazul ultimei categorii nu am un gadget pe care sa le vizionez.
Acestea fiind spuse, pregatiti pelerina sau umbrela pt o excursie de toamna.

Apus de fum intr-o toamna ciudata,
Zboara pierduti prin sertar,
fluturi dintr-o viata uitata.
Ingeri de lemn, in coltul mansardei,
privesc stins prin aburul ferestrei
doi copii tinandu-se de mana, pitoresc alergand
prin frunzele nematurate.
Str.Cetatii,
bunica de la nr 2 aruncand sferturi de luna
pescarusilor din poarta.
Ce n-ar fi
sa fie mereu,
Ce n-ai da
sa fie asa...

Iti spun de pe'acum: in 14 pute! A manele ascultate prea tare la difuzorul mobilului, a povesti cu familii dezmembrate precum jucariile pustilor de gradinita, a cultura foarte libre, a barfa, a aburi de alcool, chiar si a transpiratie. Pute, un detaliu al decorului excursiilor mele.
Iti spun de pe'acum: capatu lu' 14 e pitoresc. Dar lipseste artistul. Ciorchini de "concartieri" in fata BCA-urilor, dacii tunate, manele de prost gust ( comparativ, Adi Minune e top quality), si evident, gratare. Ah, mirosul imbietor de peste la gratar, si sticlele cu ceva pe masa (ca si cum arhitectii acestor locuinte ar fi prevazut ca peste ani se va lua masa in vazu tuturor, ca la palat) si bronzatii nostri injurand si jurand pe orice ruda le vine la gura.
Iti spun de pe'acum: la capatu' lu 14, fiecare duminica seara e "cu curve, suti, cu mici si beri". Pe dupa blocurile gri lumea e felurita. Fete ce emana sexualitate "Ianca sat" ( nu ca Gina n-ar fi fost din Ianca), baieti Morandi ce viseaza la Marilena sau macar o poveste la Scara C, mame tinere in furou Europa observandu-si plozii de pe banca, burtosi bronzati ce mesteresc la masini sau dau o tabla cu vecinii mustaciosi.
Vidin, Viziru, Radu Negru, Chercea, Acasa.
Iti spun de pe'acum: la capatu' lu' 14 traiesti "Duminica in familie"

Bo!...nu Boo!

Caldura mare monser. Tensiuni, frictiuni, frustrari, pierderi de apa nerecunoscute de ApaNova. Si discutii, cu sinele perpelit la 41o C, si munca casnica sa prostesti la randul tau mintea prostita de caldura, si iarasi efecte, defecte, nervi. Sa crape repeat-u pe piesele alea, sa ia foc aragazu cu mazare pe el, sa se decoloreze covorul de la Vanish. Si toate astea cu caloriferul mergand. Sa ne bucuram asadar de efectul exotermic al unui ceai fierbinte. Pe inserate, intre tufe de smochini si candele multicolore. Un tiramisu, cu ceai negru, bucati de ciocolata alba si neagra si ceva ghimbir? Sau ceva de genu...cine stie. Sa ne bucuram, zic! Eu, Tu, El/Ea, Voi, Ei/Ele. O apa din congelator va rog!
Sssst! The voices are talking to me...

Revin pe tema Fest'Asia. Vazui filmul soc al festivalului, "Soaptele zeilor". Interesant la prima citire, dezgustator la prima vizionare. Bazat pe romanul "Germanium Nights" al lui Mangetsu Hanamura, de altfel o carte destul de premiata in insula, "Gerumaniumu no yoru" iti dizolva orice idee despre normalitate, exact ca pastilele efervescente ale colegului.
Sinopsisul se prezinta cam asa: "Dupa ce a comis o crima, Rou se intoarce la manastirea la care fusese crescut. Ascultand soaptele zeilor prin intermediul radioului, Rou il provoaca pe Dumnezeu in toate felurile, punandu-si intrebari despre credinta si religie."
Locatia e anonima, la urma urmei, pacatul, depravarea, iluminarea pot exista simultan, oriunde. Personajul principal este misterios, dar transparent, poate intr-o cautare a propriei constiinte, sau intr-un concurs de sfidare a tuturor dogmelor bisericesti. Rou ucide, se joaca cu scarbavnicul madular al unei fetze bisericesti, juiseaza intr-o maicuta aspiranta si o violeaza pe alta, se lasa savurat de catre Toru. Sunt plasate in acelasi plan o castrare de porc in timpul copularii cu o marturisire a unor pacate ce urmeaza a fi implinite, un act sexual cu o bataie sadica, un act de zoofilie cu unul de pedofilie, lipsa de remuscari fata de crimele comise cu intinderile ninse. Ce e condamnabil intr-o lume ea insasi condamnata ...la credinta, obedienta, ignoranta. Practic nu e nimic de explicat la acest film. E puternic, si ori il savurezi ori nu.
Filmul incepe in plina iarna si se termina primavara, semnaland eliberare. La mine a inceput la 20.30 si s-a terminat cu propunerea lui Rou catre Toru de a-i mirosi jegul dintre degetele picioarelor, semnaland ca prea imi venea sa vars. Nu cred ca am reusit sa-l savurez...

Lumeee, lumeee! Mare tzop mare la Caminul Cultural din satuc! Mai degraba ceremonia ceaiului cu prajiturele de orez si carne de catzel. Cu alte cuvinte Luni 2 Iulie a inceput Fest'Asia, a treia editie a filmului cu ochi oblici. La Union evident. Filme de toate pentru toti, 5 lei bucata, invelite in ziar (Cotidianul) si un afis cado'. Avem un Leu de Aur, Un Certain Regard, nominalizari la plimbare cu gondola, underground pe digital, chinezarii, bushido ancient camera style, scurturi din Coreea, dizidenti din Bollywood. Si sa nu uitam anime-urile. Pt cei carora le-au sclipit ochii precum dintii ce mesteca Orbit White, nu, nu sunt hentai-uri.
Cu un afis extrem de inspirat, si o menajerie de filme similara cu a celor de la Globus, Fest'Asia promite sa aduca o boare de inedit.Pregatiti-va betisoarele asadar.

Trezire, lucru mare. Blog, asa, de inceput. Mess, dependenta. Cora, inutilitati. Sandwichmaker, tensiuni. Mic dejun, pranz, cina, 3 in 1. Dus, extravaganta. Iesire, strazi, multe strazi pentru doua picioare. Parcari subterane, taxe de iesire si multi stalpi, batranete precoce, cicolata cu menta, bestival in sticla, dependente, incurajari, bbh4m, nani.

Cred ca am inceput. Oficial si anonim in Blogosfera. Nu am inteles in totalitate fenomenul insa m-a luat valul si iata-ma cu dolge.blogspot. Dupa cum spune un prieten, nu imi trebuie blog dar va trebuie voua. Nu ca as avea idee cine sunteti voi, viitori potentiali cititori si privitori (in eventualitatea unor elemente grafice); probabil cei ce vor avea curiozitatea sa dea un search pe Google cu numele unui ilustru necunoscut.

PS: Inca ma balansez pe marginea template-ului (defect "profesional")