"Inreaga crestinatate il praznuieste astazi pe cel dintai ucenic chemat la apostolie de catre Iisus Hristos, adica pe Andrei. Pentru romani, sarbatoarea Sfantului Andrei are o incarcatura spirituala si emotionala deosebita - lui ii datoram existenta noastra crestina.
Fie ca Sfantul Andrei sa va aduca bucurie, pace in casa, sanatate si gandul cel intelept, spre o viata mai buna!

La Multi Ani!

Cu dragoste,
Anca Daniela BOAGIU
Candidat Senat Colegiul 4"

De prin aprilie nu am semnal tv. Acum mi-am amintit de ce.

Eu nu votez. Sunt mult prea ignorant, lipsit de spirit civic, arogant si iara ignorant. Dar pentru voi, votantii ce veti semna in catastif, urmariti in cele ce urmeaza o viziunea aproape geniala a unor tipi complet geniali:

PS: tot nu inteleg de ce dracu mi-a trimis Vanghelie felicitare de Pasti. Doar stau in sectorul 2...

Hei...cunosc steguletul asta... pot sa cumpar o vocala? :)

12 minute si 12 secunde de geniu:



Porcupine Tree - Anesthetize

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

Mi-a ars carbunele pe coala cartonata in urme negre, sterse alandala cu degetul. Pirogravura de ganduri la ore tarzii, cautand Absolutul prin catedralele Rusiei. Stiu, pacatuiesc. Dar turlele se opresc inaintea crestinismului si balonul de ganduri e mult prea neincapator pentru fumul parfumat. Ce faci? Nimic. Acum nu facem nimic...concurenta panourilor publicitare de vis-a-vis.

Prin jaluzele poti ghici Posta Romana, invaluita in aburii ultimului nivel. Un fel de gura de canal aburinda pe strazile din New York, insa in proximitatea norilor. Rosu, verde, albastru, cate trei leduri pentru fiecare vibratie din spatele geamului. Infuzie de LSD panourilor stradale. Probabil vecinii viseaza in culori.
Mi-e teama
N-ar trebui, Foisorul e aproape.
Dar nu e nimeni de serviciu. Am adidasi de marca insa in orice moment talpa se poate prelinge in forme din cele mai neasteptate. Ma dor umerii.
Imi amintesc de lectiile de anatomie...incisivi, canini, premolari, molari. Inca ma mai dor. Poate briza orasului, poate aburii de ceata, poate argintiul Peugeot-ului cu guma pe tavan, poate un ceai rece cu lamaie, poate o tigara. Poate toate astea domolesc carbunele.

Amelie ar fi mandra: afund picioarele in frunze ca mana in sacul cu boabe de fasole. Ghicesc niste ganduri pe sub ele, rastorn movilitele, e puzderie: Moscova, Moscova...

Moscova, Noiembrie 2007