Revin pe tema Fest'Asia. Vazui filmul soc al festivalului, "Soaptele zeilor". Interesant la prima citire, dezgustator la prima vizionare. Bazat pe romanul "Germanium Nights" al lui Mangetsu Hanamura, de altfel o carte destul de premiata in insula, "Gerumaniumu no yoru" iti dizolva orice idee despre normalitate, exact ca pastilele efervescente ale colegului.
Sinopsisul se prezinta cam asa: "Dupa ce a comis o crima, Rou se intoarce la manastirea la care fusese crescut. Ascultand soaptele zeilor prin intermediul radioului, Rou il provoaca pe Dumnezeu in toate felurile, punandu-si intrebari despre credinta si religie."
Locatia e anonima, la urma urmei, pacatul, depravarea, iluminarea pot exista simultan, oriunde. Personajul principal este misterios, dar transparent, poate intr-o cautare a propriei constiinte, sau intr-un concurs de sfidare a tuturor dogmelor bisericesti. Rou ucide, se joaca cu scarbavnicul madular al unei fetze bisericesti, juiseaza intr-o maicuta aspiranta si o violeaza pe alta, se lasa savurat de catre Toru. Sunt plasate in acelasi plan o castrare de porc in timpul copularii cu o marturisire a unor pacate ce urmeaza a fi implinite, un act sexual cu o bataie sadica, un act de zoofilie cu unul de pedofilie, lipsa de remuscari fata de crimele comise cu intinderile ninse. Ce e condamnabil intr-o lume ea insasi condamnata ...la credinta, obedienta, ignoranta. Practic nu e nimic de explicat la acest film. E puternic, si ori il savurezi ori nu.
Filmul incepe in plina iarna si se termina primavara, semnaland eliberare. La mine a inceput la 20.30 si s-a terminat cu propunerea lui Rou catre Toru de a-i mirosi jegul dintre degetele picioarelor, semnaland ca prea imi venea sa vars. Nu cred ca am reusit sa-l savurez...
Sinopsisul se prezinta cam asa: "Dupa ce a comis o crima, Rou se intoarce la manastirea la care fusese crescut. Ascultand soaptele zeilor prin intermediul radioului, Rou il provoaca pe Dumnezeu in toate felurile, punandu-si intrebari despre credinta si religie."
Locatia e anonima, la urma urmei, pacatul, depravarea, iluminarea pot exista simultan, oriunde. Personajul principal este misterios, dar transparent, poate intr-o cautare a propriei constiinte, sau intr-un concurs de sfidare a tuturor dogmelor bisericesti. Rou ucide, se joaca cu scarbavnicul madular al unei fetze bisericesti, juiseaza intr-o maicuta aspiranta si o violeaza pe alta, se lasa savurat de catre Toru. Sunt plasate in acelasi plan o castrare de porc in timpul copularii cu o marturisire a unor pacate ce urmeaza a fi implinite, un act sexual cu o bataie sadica, un act de zoofilie cu unul de pedofilie, lipsa de remuscari fata de crimele comise cu intinderile ninse. Ce e condamnabil intr-o lume ea insasi condamnata ...la credinta, obedienta, ignoranta. Practic nu e nimic de explicat la acest film. E puternic, si ori il savurezi ori nu.
Filmul incepe in plina iarna si se termina primavara, semnaland eliberare. La mine a inceput la 20.30 si s-a terminat cu propunerea lui Rou catre Toru de a-i mirosi jegul dintre degetele picioarelor, semnaland ca prea imi venea sa vars. Nu cred ca am reusit sa-l savurez...
